O felie dulce de tristețe…
Written by soacramica on November 8, 2009 – 01:51 -Am obiceiul să fac în fiecare săptămână topul preferinţelor mele muzicale pe ipod. Săptămâna trecută a fost cântecul Sofiei Rotaru “Ochii tăi trişti” (tr. din rusă). Azi mi-am zis că e timpul să-mi adun pozele tomnatice într-un album. De ce nu în unul muzical? În acordurile melodiei Sofiei Rotaru. A ieşit cam tristuleț, ce-i drept, dar delicios. Mă topesc într-o gamă întreagă de simţuri ascultându-l.
Pozele îmi aparţin toate, în afară de una. 
Tags: poze, Sofia Rotaru, toamna
Posted in Fotografii | 16 Comments »
November 8th, 2009 at 13:19
te pune pe gânduri ))
p.s. mai mult pozele, dar şi melodia (fără cuvinte)…
November 8th, 2009 at 14:29
prea mult gruz
November 8th, 2009 at 14:43
pozele sunt splendide!in Franta nu am parte de asa o frumusete
stau mai mult cu nasul in carti si deja de 2 luni tot ma pornesc in cautarea unui colt de padure, dar nu mai ajung. 
P.S. cred ca la minutul 2:54 toti au facut “tsic” pe pauza
November 8th, 2009 at 15:14
Foarte reusit filmuletul
cam tris insa cint despre minutul 2:54 
) Stop si analizam 
) 
November 8th, 2009 at 20:42
superb!
November 8th, 2009 at 23:34
misto poze, pe unele din ele le stiam. din melodie n-am inteles o iota bineinteles. asta e, altadata!
)
te cred pe cuvant ca-i trista (io m-as fi orientat catre ceva Rammstein
November 9th, 2009 at 01:27
November 9th, 2009 at 08:46
great !!pictures !
http://www.youtube.com/watch?v=KSvtFLBqgRU
try this tune !
November 9th, 2009 at 10:42
Canta despre singuratate, iubire neimplinita, in cuvinte si emotii sfasietoare (pentru cei care le-au trait vreodata
) . Aveam un gand sa iau ca baza muzicala o piesa interpretata de Anna Vissi. Am amanat proiectul.
E bun
November 14th, 2009 at 12:44
Soacra, da ce camera ai? foarte calitative imagini se obtin
November 15th, 2009 at 03:27
Si pozele si piesa sunt extraordinare.
P.S. Sunt prima data pe acest blog si sper ca prima impresie sa nu se scimbe.
November 15th, 2009 at 11:54
Olga, pozele sunt facute cu un Nikon D5000
November 15th, 2009 at 21:54
… really nice …
November 15th, 2009 at 22:52
November 26th, 2009 at 23:12
.. Ca într-o peşteră adâncă porneşte ea, singurătatea, păstrând vechiul ei obicei de a răsuna în toate colţurile, de a-ţi aduce aminte de existenţa ei şi de a-şi face apariţia exact atunci când simţi că mai speri…
Singurătatea e singura stare care-ţi lămureşte detaliat tăcerea ca-ntr-un mormânt uitat de vremuri, unde mai bântuie mrejele acestei frumoase zeiţe. Ea te face să simţi golul din suflet ca abisul în care te scufunzi, ca frigul şi liniştea din lumea celor ce niciodată nu vor veni înapoi…
Singurătate e atunci când … dragoste nu e, atunci când peştera duce ecoul liliecilor prin adâncurile ei, duce zgomotul lor ce răscolesc rănile dureroase ale sufletului. Şi în pustietatea acestui umed te prăbuşeşti uşor ca pasărea doborâtă de vânători şi te prefaci într-o nălucă de vise şi speranţe … fără viitor, fără trecut, fără sfârşit… Şi de fiecare dată ţi se pare că în golul în care te scufunzi, aluneci mai repede ca gândul, căci acolo, jos, te-aşteaptă lumea de unde cei vii nu te aud, nu simt durerea ta ca pe a lor, nu văd lumina stinsă din ochii tăi…
Orizontul nu se poate atinge…
Singurătatea rămâne a fi în sufletul tău ca o distanţă nemăsurabilă dintre pământ şi cer, ca veşnicul azur al unei zile când ploaia e-nsoţită de soare, iar singura salvare de singurătate, înseamnă a căuta în negrul care te-nconjoară acea rază, acel ochi senin, care să te facă să vezi că solitudinea e doar o mică parte din scurta ta trecere prin viaţă… Doar aşa vei simţi că tot ce te aşteaptă mai departe e doar un paradis înverzit al unei vieţi pierdute… (scris de Balan Dumitriţa)
November 27th, 2009 at 13:25
Sufletzel, ăăăm