Iubirea şi ciorapii
Written by soacramica on September 4, 2009 – 21:46 -
Există femei care, atunci când li se duce un ochi la ciorap o simt pe loc. Se cercetează atent şi, constatând că nu mai sunt buni de purtat, îi scot la repezeală şi îi aruncă la primul coş de gunoi: “Ce păcat! Păreau frumoşi, de calitate…” Femeile acestea preferă să umble mai degrabă cu picioarele goale, libere, cu capul sus şi sigure că vor găsi neapărat altă pereche de ciorapi. De calitate mai bună. Mult mai bună.
Există femei care, atunci când li se duce un ochi la ciorap intră în panică. “Vai de mine! Cum să-l prind? Cum să-l opresc? Că se duuuceeeee!” Îl agaţă cu un fir! “Stai!” Îl lipesc cu o lacrimă de ojă şi suflă deasupra. Departe de ele gândul să se debaraseze de ei. Chiar dacă vor avea de acum în colo de înfruntat privirile condescendente ale colegelor, privirile dispreţuitoare ale trecătorilor şi, în genere, toate felurile de priviri. Le e frică să rămână cu picioarele goale, dacă plouă? dacă răcesc? nu, hotărât, mai bine cârpiţi de ocazie dar cu iluzia de comfort. Temporar zici? Ei lasă să fie măcar așa …de bine de rău…
Există femei care poartă elegant, vesel, uşor, cu încredere aceeaşi pereche de ciorapi zile de-a rândul, săptămâini, luni de-a rândul, fiind sigure că-s rezistenți, că nu au nici un ochi. Până într-o zi… “Cum de n-am simţit? Cum n-am priceput? Nimeni nu mi-a spus. Toţi au văzut…” Şi atunci îi scot încet, cu grijă parcă, ca pe o amintire, ca pe o rochie de mireasă, îi pun în cutia lor de ambalaj, îi depun la vechituri. Renunţă pentru totdeauna la ciorapi. Îmbracă prima pereche de pantaloni.
Posted in Autopsia cuplului | 47 Comments »
September 4th, 2009 at 21:50
a, da eu credeam că ai să vorbeşti despre colţunii mei din avatar…
September 4th, 2009 at 22:01
Vitalie, i-am vazut si i-am apreciat
mai ales unghiul cadrarii.
September 5th, 2009 at 00:30
mai exista femei care prefera sa poarte fuste, indiferent de comoditatea pantalonilor, pe care insa nu le vei vedea cu picioarele goale, dar nici cu ciorapi de calitate dubioasa. astea-s femei implinite
September 5th, 2009 at 11:28
Dirtymartini, mai exista si femei care nu poarta niciodata ciorapi si pretind ca sunt multumite
September 5th, 2009 at 12:10
Ku ciorapi sau fara, nu lonteaza, important e sa se simta femeia bine!
eu dau preferinta mai bine fara dekit ku “ochiul kare plinge”, de orice eventualitate poti sa ai shi o pereke buna in gentutsa, dar ma rog nu toate sunt atente la acest mik detaliu.
September 5th, 2009 at 13:24
ma gindeam si eu……….ca luna trecuta s-au rupt la cineva ciorapii tare……
a mirosit rau
September 5th, 2009 at 13:40
Soacra Mica, da’ stii cum, o femeie care nu poarta ciorapi nu este chiar doamna…
September 5th, 2009 at 13:41
GURU, ca sa nu-ti miroase tare si rau, chiar foarte rau (stii… un ciorap rupt in maini experte poate fi foarte periculos) sa fii atent cui arunci replici, priviri, comentarii
Noi, femeile, suntem admirabil de imprevizibile 
Stim sa prefacem viata unui barbat in rai sau in iad.
September 5th, 2009 at 14:55
Draga Soacra Mica,mi s-a creat mie impresie gresita sau in acest post ai vorbit de relatiile femeie – barbat, si nu despre ciorapi in sensul direct. Caci comentariile de pina acum m-au lasat confuza.
cele bune,
Iulia
September 5th, 2009 at 15:19
Ai inteles corect
Am sugerat trei reactii de femeie intr-o relatie esuata cu un barbat.Comparatie (ascunsa) cu ciorapii.
September 5th, 2009 at 15:26
cind se rup ciorapii la o femee…….tre sa te tii mai departe de ea
si totusi.,,,,,,, e important ca dupa ce ea isi cirpeste cirapiorii sau ii clateste, ii skimba, sa aiba bunul simt de a aerisi locurile pe unde a trecut si a lasat miros.
cui nu i se intimpla n viata asta)….
September 5th, 2009 at 16:16
September 5th, 2009 at 16:26
statisticile spun ca barbatii schimba mai des ciorapii……))))) nu s asa de stabili ca femeile
September 5th, 2009 at 20:47
Ia un pic mai multa atentie si grija atat in alegerea ciorapilor (nu neaparat de vreo super marca)cat si in purtarea lor si poate ca ciorapii nu s-or rupe asa des. Huh!?
September 5th, 2009 at 21:20
Mda, e trist si pare greu de inteles cand o femeie constata ca s-au rupt si de-acum e prea tarziu pentru reparatii, fiindca in ziua de azi nu mai e asa cum era cu niste zeci de ani in urma… In vremurile vechi lucrurile erau facute sa dureze zeci de ani, inclusiv ciorapii, si de aceea in cazul unui ochi dus o femeie in nici un caz nu arunca ciorapul, si il impacheta cu grija si il ducea la remaiat, unde reperatia era facuta aproape perfect, asta bineinteles daca ciorapul era din acela de calitate incat sa merite biletul de tramvai pana la atelierul de remaiat.
Dar astazi atelierele de remaiat ciorapii au disparut, fiindca nimanui mu-i mai sunt folositoare, in ziua de azi nimeni nu mai remaiaza dresurile. Indiferent cat de scumpe si de bune au fost.In ziua de azi lucrurile nu mai sunt facute sa dureze zeci si zeci de ani, traim in societatea de consum din toate punctele de vedere. Consumam tot, orice si oricat, iar dupa ce s-a consumat se arunca.
Ne gandim si ne amintim cu nostalgie cateodata ciorapii bunicii, care nu erau asa de fini ca cei de azi, erau din aceia mai grosi si mai rezistenti, facuti sa dureze si sa reziste daca sunt agatati. Ne gandim cu nostalgie cum bunica a pastrat o pereche de ciorapi din tinerete, de cand era fata, si i-a purtat mai bine de 40 de ani… Pacat ca in ziua de azi nu mai sunt ciorapi ca aceia si ca atelierele de remaiat nu mai functioneaza ca pe vremuri… Societetea de consum din ziua de azi te obliga, vrei-nu-vrei, sa ii arunci ca sa fii in randul lumii, ca doar nu vrei ca toate prietenele tale sa se uite a tine ca la o amarata, cu mila si condescendenta…adica i s-a rupt ciorapul si nu l-a aruncat…
Mda, e dificil cu ciorapii astia, lucrurile au muuuuulte nuante, nu e vorba doar de alb sau negru. Ca sa nu mai zic de sosetele barbatesti, ce te faci daca la un deget a aparut si in soseta lui o gaurica? O cosi sau arunci perechea?
September 5th, 2009 at 22:01
M-am prins din prima ca in conteztul dat, ciorapi = barbat
Bravos, bestial, frumoasa comparatie si aluzie subtila
September 5th, 2009 at 22:02
niutka,e buna propunerea cu ciorapii in gentutsa,dar se intampla,ca atunci cand vrei sa-i iei la purtat,intervine ceva, shi ramai cu buza umflata,tot asha de cateva ori pana te hotarashti sa-i arunci la gunoi,atunci iti piere pofta de picioare goale shi ciorapi in geanta,indata porneshti in cautarea unor ciorapi care zilnic iti vor mangaia piciorul shi nu se vor rupe niciodata
September 5th, 2009 at 22:20
Aaaa, si inca ceva…
Cine poate sa stie daca nu cumva chiar si ciorapii bunicii, aceia pastrati cu sfintenie vreme de zeci de ani, tocmai din tinerete, nu au avut cumva si ei candva vreo gaurica, pe care bunica a cusut-o cu maiestrie desavarsita, in asa fel incat astazi, peste amprenta anilor, nu se mai stie si nu se mai cunoaste daca a fost vreodata acolo…
Fiindca nici chiar cei mai buni si mai rezistenti ciorapi nu pot fi purtati asa de multa vreme fara a avea nicio gaurica, chiar daca de la bun inceput nu au fost foarte fini, ci din cei mai grosi si mai rezistenti…
Urez fetelor noroc in a gasi perechea de ciorapi potrivita lor, pe care sa-i poata purta pana la adanci batranete, daca se poate fara sa fie nevoie de reparatii, si pe care sa-i poata arata ca exemplu candva nepoatelor…
September 6th, 2009 at 00:41
buna, eu scriu de atita ca nu am somn.
asa dar, am citit articolul mai devreme, dar iti marturisesc soacra cu miina pe inima ca n-am inteles nimica… si stateam eu si ma gindeam ce-i cu ciorapii? care-i legatura cu pantalonii?
am revenit mai tirziu, am citit citeva comentarii si hmm parca parca sa se prinda ceva in capul meu, dar iar nimic.
si iata tocmai acum recitit articolul am inteles care-i treaba.
m-am gindit sa-mi fac ordine in ciorapi, deja am inceput dar voi continua miine.
noapte buna.
September 6th, 2009 at 02:11
Decat pantaloni, mai bine ciorapi de calitate, daca s-au rupt… asta e, la gunoi si luati altii noi. DA e bine sa ai oricand pe undeva prin sertar vreo pereche de rezerva, nu se stie niciodata. Pe vremuri imi venea greu sa scap de cei rupti. Cu timpul prinzi la minte si chiar face bine sa-i schimbi cat mai des, pentru ca daca nu se rup, sigur miros.
September 6th, 2009 at 02:22
Un “ciorap” rapanos, usor dezintegrabil, fara marca si distinctie trebuie aruncat cat colo…Intervine fatidicul “las’ca merge si asa”. Nu merge, asta e sigur! Scos la repezeaala, mototolit si pe usa(geam) cu el sau ea, afara…Or fi si ciorapi de genul femeiesc? O ciorapa, doua cioroape…
September 6th, 2009 at 08:34
foarte frumos articol!!
dupa ce am terminat articolul de citit fuga cu gindurile la ciorapii mei si surprinsa am constat ca, facind intr-o zi curat prin dulap i-am srins gramajoara si cei buni si cei cirpiti, i-am pus intr-un saculet legindu-l strins si la gunoi…m-am oprit la un moment gindindu-ma ca poate pe cei buni nu trebuia sa-i arunc…poate o sa mai am nevoie de ei…dupa care am dat cu ochii de pantaloni si imediat zimbind a aparut gindul “..am pantaloni la ce-mi trebuie ciorapi…” (ceea ce am facut cu ciorapii a fost cu sens direct, dupa ce am citit articolul am constatat ca exact s-a intimplat si cu viata mea, ma bucur ca am ales pantalonii)
September 6th, 2009 at 10:08
Mi se pare de-a dreptul ridicole unele comentarii de mai sus. Fara suparare. Prietenii sunt ca vinul, cu cat sunt mai vechi, cu atat mai buni. O vorba arhi-cunoscuta. Daca admitem ca barbatul, pe langa sot, tata, amant, etc, iti mai e si prieten, atunci cum ramane cu ciorapii invechiti? Trebuie neaparat sa puta? Eu prefer sa nu fiu radicala. Mai bine carpesc un ochi in ciorapul vechi, cu atentie si grija, cu maiestrie, asa ca sa nu se mai vada. Poate fi ciorapul nou de o calitate net superioara celui vechi. Asta nu te asigura ca situatia nu se repeta.
Pt Socra Mica: ai omis un detaliu important: cauza pentru care se duce ochiul la ciorap… Nu intotdeauna calitatea e de vina. Mai e si femeia, neatenta, cu pedichiura neingrijita. Mai e si incaltamintea, uneori incomoda si cu defecte. Mai sunt si gentile de prin transportul public, mai e o creanga de copac, multe sunt… Si daca femeia nu ii poarta atent si cu grija, ‘geaba se aventureaza sa caute ceva mai de calitate, ca nu stie cum sa-i poarte. Asta e.
September 6th, 2009 at 10:09
Errata: mi se pare – mi se par
September 6th, 2009 at 14:31
O metafora foarte reusita.
Ca si cu ciorapii, in iubire femeile pot fi independente sau dependente.
Autoarea le indeamna sa fie autosufciente…
September 6th, 2009 at 22:52
Да… о времена, о нравы
)
Раньше говорили “Менял он женщин как перчатки”, сейчас в век скоростей уже “Меняла она мужчин как чулки”
))
September 6th, 2009 at 22:57
Soacra, nu inteleg nimic, de ce comentul meu precedent nu apare deloc? E din cauza ca e in chirilica?
September 6th, 2009 at 22:59
Da…o vremena, o nravi.
Ranishe govorili ” Meneal on jenschin kak perceatki” seiceas v vek scorostei “Ona mujchin meneaet kak chiulcki”
)))))))))
September 7th, 2009 at 08:59
Soacra iara ne sapa groapa, noua, barbatilor.
September 7th, 2009 at 09:18
pru Will
asta ca sa nu stati, voi, barbatii, prea relaxati si cu gandul ca sunteti unici si de neinlocuit
ehei, da mai sunt si din alea care ii schimba chiar si daca mai erau ok
da acolo cred ca de dragoste nici nu a fost vorba 
SM, pe cat e de sexy fata de aici de la tine pe atat e de vulgara cea de pe Unimedia (atasata articolului tau)
Uneori gusturile barbatilor sperie 
September 7th, 2009 at 09:30
Georgiana B, frumoasa prelungire a metaforei.
Ai dreptate, Filip, doar ca unora li se dau mai usor ciorapii, altora mai greu… timpul de pastrare a unui lucru depinde de cat efort ai investit in el ca sa ajunga in posesia ta.
Aloha, mai degraba ciorap = relatie
Morenica, unele texte le intelegem abia cu anii
Jacota, daca te multumesti cu ciorapi mai scurti apoi iti propun varianta feminina de “şosetă”
Star77, ai dreptate. In materie de imprevizibil viata e inepuizabila.
Cam asa ceva. Cum a descris mai sus Georgiana B, “In ziua de azi lucrurile nu mai sunt facute sa dureze zeci si zeci de ani, traim in societatea de consum din toate punctele de vedere. Consumam tot, orice si oricat, iar dupa ce s-a consumat se arunca.” traim vremi cand consumam si suntem consumati.
P.S. Comentariile in rusa pleaca direct la spam pentru ca cel mai deranjant spam pe net e in rusa. Uneori si eu nimeresc in spam
September 7th, 2009 at 09:39
Nata C, gusturile barbatilor deseori dau solutii corecte la multe ghicitori si sarade femeiesti. Cateodata pot sa surprinda. Imi place sa urmaresc imaginile pe care oamenii le asociaza cu textul meu
oricare n-ar fi ele.
September 7th, 2009 at 09:44
M-a surprins un lucru in comentarii
Se pare ca barbatii au prins mai usor metafora decat femeile, curios…
September 7th, 2009 at 10:53
Soacra, la tema respectiva am privit de curind o comedie: He’s Just Not That Into You: http://www.imdb.com/title/tt1001508/.
Filmul este easy, se priveste ok cind esti obosita. Acolo poti vedea cum unor femei le curg mucii dupa unii barbati. Cum unii barbati numai inceteaza sa plictiseasca unele femei si tot asa. Adica, sunt dezbatute lejer diferite aspecte ale relatiei barbat-femeie.
Cit despre articolul tau, eu cred asa: o femeie care se respecta si stie sa savureze viata care-i foarte scurta, nu umbla cu ciorapi cirpiti si nici nu-si permite sa se plictiseasca vre-odata.
P.S. Si nici nu incalzeste prea mult locul linga barbati care nu-si mai pot usca lacrimile invizibile dupa iubiri apuse.
September 7th, 2009 at 12:28
Il pun pe lista
September 7th, 2009 at 14:42
Da eu initial nu intelegeam.
Cum adică să se ducă OCHIUL la ciorap?
Ochiul stă pe cap. ÎN CAP !
Dar de ce să se ducă ochiul LA CIORAP şi nu la pantalon? la bluză?
Ochiul de fapt nu se duce unde vrea el. Ce, e de capul lui?
September 7th, 2009 at 15:09
Paul, nu-ti fa de cap
Stiu ca se zice “s-a dus un fir”. Dar nu-mi convine in text. Am preferat sa pastrez o expresie mai putin literara, ca intre fete. “Uite, fa Maricica, ti s-o dus un ochi la ciorap! Prindeee-l!”
September 8th, 2009 at 17:35
ap’ eu nu inteleg ce-s ku pantalonii aici? ?numai nu rideti de mine….;)
September 8th, 2009 at 20:21
Ar fi pacat daca femeile ti-ar urma sfatul (dpdv al barbatilor). O concluzie mai buna — nu economisi pe ciorapi. Fii gata sa platesti $10-12 pentru o pereche de ciorapi calitativi (e.g. VS). Concluzia usor se inscrie in metafora ciorapi = barbati.
L-am privit citeva zile in urma in drum din Washington la Lima. Foarte si foarte parsiv. O incercare extrem de nereusita de a combina Sex and the City (subiectele abordate, virsta protagonistelor) cu Love Actually (cantitatea de cupluri urmarite in paralel, legaturile relativ slabe intre liniile povestirii). Scenariu este extrem de sumbur, protagonisti de carton (in special managerul barului, jucat de tipul care face publicitate la Apple Mac), cel putin una din liniile povestiri putea fi eliminata fara nici un fel de pierderi (cea cu Drew Barrymore. Toate glumele din aceasta istorie usor putea fi distribuite intre celelalte. Dar Barrymore este unul din producatorii executivi ai filmului, asa ca nu-i de mirare ca si-a rezervat un rol). On a second thought, cam toate liniile puteau fi combinate in max 2-3 (insa atunci paralelele cu “Sex and the City” ar fi prea evidente). Johansson, spre regret, tot mai mult devine actrita unui singur rol — the seductive sexy blonde (”Matchpoint”, “Vicky Cristina Barcelona”, “He’s Just Not That Into You”). Concluzie — o jumatate de duzina de actrite din tot felul de topuri “World’s 100 most beautyful women” nu iti garanteaza un film bun.
September 8th, 2009 at 21:21
Inkurkataaaaaaa, totul se intelege la timpul lui.
Alexandru, cred ca am bagat un alineat in plus la sfarsitul textului (l-am suprimat), ceea ce a facut (aveam si eu o vaga banuiala acum confirmata) ca cititorul sa inteleaga ca “Renunţă pentru totdeauna la ciorapi. Îmbracă prima pereche de pantaloni” e scris la modul imperativ, p.II singular, prin urmare ca trebuia interpretat ca sfat. Or, nu e asa. Face parte din contextul celei de a treia reactie de femei, dezamagita, care renunta la ciorap si imbraca pantaloni.
p.s. Chiar asta seara, trandavind pe terasa ma gadeam c-ar trebui sa profit de ultimile zile insorite de toamna si sa port macar cateva zile ciorapi. Fara subtexte sau metafore. Asa, de pura placere senzuala de care poate profita doar o femeie.
September 8th, 2009 at 21:33
Am nevoie de o noua pereche de ciorapi. Ma regaseam in a doua categorie. Dar a trecut
September 9th, 2009 at 17:56
Face parte din contextul celei de a treia reactie de femei, dezamagita, care renunta la ciorap si imbraca pantaloni.
A, si eu care credeam ca asta ar fi femeia suficienta.
September 9th, 2009 at 22:08
okiul la ciorap s-a dus demult,dar azi mi-a alunecat shi a cazut
September 10th, 2009 at 14:23
mi-a placut comparatia.
is buni ei, pantalonii, numai ca uneori, la o fustita… imbraci si ciorapii. daca la moment nu ai noi, ii imbraci pe acei cu ochi prins cu oja, sa nu vada nimeni
September 13th, 2009 at 10:24
L-am privit aseara
E firesc ca femeile si barbatii sa aiba opinii diferite (asa cum am avut eu si socrul mic 
).
Eu zic ca exista inca multe femei care ar trebui sa-l priveasca, macar ca sa aiba posibilitatea de a se vedea dintr-o parte, dar ma indoiesc ca o sa intrezareasca si problemele pana la capat (ca in cazul lui Gigi, pana cand imprejurarile n-au facut-o sa se detaseze de la obsesiile sale). E unul din rarele filme la care, daca as fi fost o scenarista, nu l-as incheia cu “happy end-uri”. Pentru ca daca continuam logica unor momente, exact ca in viata, avem rezultate mai triste.
M-am regasit de multe ori in pielea lui Alex, dar…dezamagita ca asta s-a schimbat la sfarsit. Atat de usor. Rar se intampla in viata.
Un punct pe care l-am confirmat in minte cu experienta proprie: daca vrei sa te intelegi mai bine cu barbatii, indeparteaza-te de prietene (cu sfaturile lor pretioase).
September 26th, 2009 at 21:21
Uite despre relaţia femeie-femeie, la nivel de prietenie, când ne scrii?
(sau cel puţin eu n-am vazut niciun articol pe-aici)
.
Sunt curioasă să aflu ce părere ai vizavi de prietenia dintre fete/femei
September 27th, 2009 at 17:21